Alexandru Averescu participă ca voluntar la Războiul de Independență al României, după care se decide să urmeze o carieră de militar. A absolvit cursurile Școlii Divizionare de la Mănăstirea Dealu si apoi, pe cele ale Școlii Superioare de Război din Torino, transmite TVR Moldova.

1892 – 1907

A fost profesor la Școala de ofițeri de cavalerie și comandant al escadronului de elevi, ca apoi să devină comandantul Școlii Superioare de Război, iar în 1907 Ministru de Război.

1916 – 1918

În calitate de șef al Marelui Cartier General a condus ofensiva Armatei Române în cadrul celui de al doilea Război Balcanic. În Primul Război Mondial a fost comandantul Armatei a II-a, remarcându-se prin victoriile obținute la Mărăști și Oituz, rămase în memoria colectivă ca unele dintre cele mai eroice momente ale soldaților români. 

1918 - 1920

Pentru o perioadă scurtă de timp, Alexandru Averescu a fost numit de Regele Ferdinand, prim-ministru al României. A susținut cu dedicație cauza României Mari, iar în februarie 1918 i-a primit pe rând, pe liderii provinciilor românești: Ion Inculeț și Daniel Giugureanu, Octavian Goga, Iuliu Maniu și alții. După încheierea războiului, pe fondul popularității extraordinare, Averescu a înființat Liga Poporului, transformată în anul 1920 în Partidul Poporului.



Contemporanul lui Alexandru Averescu, politicianul Constantin Argetoianu, scria:

„În toamna anului 1919, popularitatea lui Averescu ajunsese la apogeul ei. În sate, oamenii îl vedeau în vis, unii jurau că-l zărise coborându-se dintr-un aeroplan în mijlocul lor, cei care făcuseră războiul povesteau că trăiseră cu el în tranșee. Printre țărani, numele lui Averescu era pe toate buzele; în el se cristalizau nădejdile, numai de la el se aștepta minunea unui trai lipsit de griji și de nevoi.

Constantin Argetoianu, Pentru cei de mâine. Amintiri din vremea celor de ieri, în Arhivele Istorice Centrale

1920 - 1921

În anul 1920, partidul generalului Alexandru Averescu a câștigat alegerile. Ca prim-ministru, acesta pune în practică definitivarea reformelor agricole, înfăptuiește unificarea monetară și reforma financiară. Cu toate acestea, nemulțumirile din societate au fost mari, atât în rândurile țăranilor, cât și ale muncitorilor, iar în urma unor jocuri de culise, guvernul condus de acesta a picat.

1926 - 1930

Regele Ferdinand îi va încredința mandatul de prim-ministru pentru a treia oară. În timp însă, popularitatea și rolul lui Averescu în viața politică au scăzut dramatic. A susținut vehement restaurația lui Carol al II-lea, în 1930 Regele conferindu-i gradul onorific de Mareșal.

3 octombrie 1938

Pe 3 octombrie 1938, Mareșalul Alexandru Averescu s-a stins din viață.  Trupul său a fost depus în cripta de la Mărăști, în Mausoleul ridicat în cinstea soldaților căzuți în război.