Parlamentul de la Vilnius a adoptat această lege în 2021 spre a permite menținerea în detenție până la 6 luni a tuturor migranților fără documente legale și spre a le restrânge dreptul de a face apel.

Măsura a avut ca scop descurajarea migranților să traverseze în număr mare granița dinspre Belarus, dar a provocat proteste din partea unor organizații umanitare.

Prim-ministrul Ingrida Simonyte a afirmat că această politică îi va împiedica pe migranți să se îndrepte ilegal spre statele mai bogate din vestul Uniunii Europene, destinația preferată de marea majoritate a migranților intrați pe teritoriul UE în ultimii ani.

În hotărârea sa, Curtea Constituțională arată că deputații aveau dreptul să legifereze ținerea în detenție a migranților întrucât numărul lor crescuse, însă parlamentarii au încălcat Constituția atunci când au interzis evaluarea individuală a situației migranților și le-au luat acestora dreptul de a se adresa justiției.

Legislatorii au restricționat 'dreptul la libertate mai mult decât era necesar pentru a-și atinge scopurile', a declarat președintele Curții, dând citire verdictului.

Acesta a rezultat în urma apelului înaintat de un migrant irakian împotriva menținerii sale în detenție timp de șase luni în 2021-2022, apel respins anterior de instanțe inferioare.

Peste 4.000 de migranți, majoritatea lor irakieni, au intrat în 2021 dinspre Belarus în Lituania, republică baltică cu 2,7 milioane de locuitori.

Guvernul lituanian a început să întoarcă toți migranții de la frontieră începând din august 2021, iar parlamentul a transpus această practică în lege în aprilie 2023, în pofida îngrijorărilor exprimate de asociații de apărare a drepturilor omului.