Printre participanții la eveniment au fost directorul Liceului ”Lucian Blaga” din Tiraspol, Ion Iovcev, expertul în comunicare Vlad Țurcanu, analistul Nicolae Negru, istoricii Gheorghe și Elena Negru, istoricii Octavian Țicu și Mariana Țăranu, demograful Valeriu Sainsus și profesorul Ion Mărgineanu - care, anul acesta a parcurs pe jos peste 500 de kilometri din dragoste pentru România.

Chitariștii și compozitorii Viorel Burlacu și Victor Buruiană de la Chișinău, au susținut, în cadrul galei, un recital de cântece patriotice.

”Marea Unire de la 1918 rămâne pagina cea mai sublimă a istoriei românilor, pentru că fiecare dintre noi prin limbă, identitate și istorie națională, prin valorile pe care le avem, suntem și vom fi întotdeauna aici” a menționat în deschiderea evenimentului Mihaela Mereuță, directoarea bibliotecii din Piatra Neamț, gazda evenimentului.

Expertul în comunicare Vlad Țurcanu a fost prezent cu o comunicare despre situația presei de limbă română din R. Moldova și războiul informațional. În discursul său jurnalistul a subliniat importanța unor astfel de proiecte menite să îndepărteze fobiile reciproce între românii de pe un mal și altul de Prut.

”Aceasta reuniune și acest proiect este o manifestare vie a dorinței românilor de pe ambele maluri ale Prutului de a se cunoaște. Apropierea românilor se poate produce prin îndepărtarea unor fobii existente și care se perpetuează inclusiv din cauza lipsei unor inițiative și a unor proiecte.  Acest interes este extrem de important pentru basarabeni, pentru că ei se simt, uneori poate nejustificat, abandonați de Patria-Mamă. Reuniunile organizate la Piatra Neamț, cu personalități notorii din R. Moldova, au fost extrem de importante, pentru că dincolo de emoțiile firești, pe care le simțim, a fost importantă și componenta științifică care a fost prezentă în toate întâlnirile organizate la bibliotecă” a apreciat expertul Vlad Țurcanu.

Istoricul Octavian Țicu a fost prezent la Piatra Neamț, alături de regizoarea Violeta Gorgos și documentarista Lucia Tăut, cu o conferință despre Expedițiile Memoriei. El a apreciat valoarea participanților la eveniment:

”Cu excepția orașului Alba Iulia, care, firesc a adunat toți românii împreună, niciun alt oraș românesc nu a adunat, într-un singur loc,  atâția oameni deosebiți ai R. Moldova, ai Basarabiei. Noi între noi, nici la Chișinău nu ne întâlnim într-o asemenea componență, așa cum ne-am regăsit, aici, la Piatra Neamț”.

Istoricii Gheorghe Negru și Elena Negru au prezentat la biblioteca din Bicaz conferințe privind situația Basarabiei de la anexare la Unire și problema Basarabiei în relațiile URSS cu România.

”Trebuie să înțelegem o dată și pentru totdeauna că ReÎntregirea Țării nu poate fi subsumată altor interese. Este o lecție pe care trebuie să o însușim și mi se pare că noi, cei de jos, am făcut-o, ar mai trebui să o însușească și politicienii noștri” a menționat istoricul Gheorghe Negru.

 Istoricul Mariana Țăranu a fost prezentă la Piatra Neamț cu o conferință despre foametea organizată de regimul sovietic în spațiul dintre Prut și Nistru. În alocațiunea sa ea s-a referit la cele două volume lansate în cadrul galei.

”Ați reușit să finalizați frumos acest proiect prin apariția celor două volume ”Maluri de Prut”. În aceste două volume este o istorie paralelă cu ceea ce citim în ziare și privim la televizor. Oferiți posibilitate cititorilor să studieze, analizeze, mediteze asupra unor crâmpeie veridice de istorie națională ” a subliniat istoricul Mariana Țăranu.

Analistul Nicolae Negru, care alături de regizoarea Leontina Vatamanu au vorbit în cadrul proiectului despre Mișcarea de Eliberare Națională a basarabenilor și rolul scriitorilor în lupta pentru revenirea la alfabetul latin în stânga Prutului, a subliniat, în cadrul galei, importanța unor atare inițiative.

”Astfel de proiecte nu ar avea rost dacă nu ar urmări un anumit scop- Unirea. Să nu ne facem însă iluzii. Unii consideră că strângem semnături și una două ne-am unit. Dar nu este așa de simplu. Noi ne-am aflat, timp de 50 de ani, expuși, propagandei sovietice. Europa abia acum conștientizează ce înseamnă propaganda sovietică. De multe ori sunt întrebat de ce basarabenii nu își doresc Unire, sau de ce e atât de redus numărul celor care doresc Unirea cu România. Deci acest proiect a ajutat, întrucâtva, sper, ca românii din dreapta Prutului să înțeleagă ce s-a întâmplat cu basarabenii și să fie într-un fel mai îngăduitori” a menționat în discursul său analistul politic Nicolae Negru.  

Directorul Liceului ”Lucian Blaga” din Tiraspol, Ion Iovcev, primul invitat în acest proiect a vorbit despre românii din regiunea transnistreană.

”Am venit de peste Nistru. Cu toate că proiectul se numește ”Maluri de Prut”, dar  și acolo, în stânga Nistrului sunt români cu inimă mare, care, nu prin cuvinte, dar prin fapte au demonstrat că, cu forțe mici, se pot face lucruri mari, ca să îți poți apăra demnitatea, identitatea, limba și istoria neamului românesc. Credeți-mă nu este ușor să spui acolo că ești român” 

De departe unul dintre invitații speciali în cadrul proiectului a fost profesorul Ion Mărgineanu, deputat în primul Parlament al R. Moldova. Profesorul a marcat Anul Centenar parcurgând pe jos distanța de la Bălți la Alba Iulia. A vorbit publicului despre emoțiile trăite pe Drumul Unirii:

”M-am pornit în acest drum din dragoste pentru Țara mea și poporul român, din dragoste pentru cei care s-au jertfit pentru Marea Unire și de atunci încoace, cu gânduri curate și Dumnezeu m-a ajutat.  Am întâlnit pe teritoriul României atâta bunătate, că dacă ar ști basarabenii câtă frumusețe se află aici ar vota imediat Unirea. Dar sunt dezinformați de niște structuri de dezinformare foarte puternice. Cu toate acestea spiritul românesc este prezent în Basarabia”

Amintim că ”Maluri de Prut-Basarabia Necunoscută” este un proiect cultural inițiat de jurnalista Ina Guțu și desfășurat de Biblioteca Județeană ”G.T. Kirileanu” și Radio România Chișinău la Piatra Neamț, din octombrie 2017. A presupus organizarea a zeci de întâlniri și dezbateri pe teme privind istoria, realitățile sociale, politice și economice din stânga Prutului, cu oameni de cultură, scriitori, critici literari și analiști politici din stânga Prutului, menite să apropie spiritual locuitorii de pe cele două maluri ale Prutului.

Invitații în cadrul proiectului au fost: directorul liceului ”Lucian Blaga” din Tiraspol, Ion Iovcev, istoricul Octavian Țicu, regizoarea Violeta Gorgos și documentarista Lucia Tăut, expertul în comunicare Vlad Țurcanu, istoricul Ion Negrei, lingvistul și traducătorul Vlad Pohilă, analistul politic Nicolae Negru și regizoarea Leontina Vatamanu-Mărgineanu, scriitorul Vladimir Beșleagă, criticul literar Ana Bantoș și publicistul Alexandru Bantoș- directorul Casei Limbrii Române, scriitoarea și cercetătoarea Tamara Cărăuș, regizorul Petru Hadârcă – directorul Teatrului Național ”Mihai Eminescu” din  Chișinău, demograful Valeriu Sainsus, istoricul Sergiu Musteață, profesorul Ion Mărgineanu- deputat în primul Parlament al R. Moldova, Andrei Calcea- directorul Muzeului de Istorie și Etnografie  Orhei și  Vasile Cocarcea- poet și profesor de istorie.

Proiectul a fost susținut de Guvernul României prin Ministerul Culturii și Identității Naționale. Sponsor al proiectului a fost omul de afaceri nemțean Vasile Ouatu, cunoscut ca un apărător al cauzei basarabene și apropierii celor două maluri de Prut.