Producător, regizor, autor de emisiuni radio și TV, actor în rol principal în peste 50 de spectacole, Petru Hadârcă a vorbit publicului nemțean despre istoria teatrului basarabean prin perspectiva cercetării documentelor de arhivă. În cei 106 ani, cât a durat ocupația țaristă, în Basarabia nu a existat școală românească, existau doar școli rusești, iar slujba în biserică în limba română a fost interzisă. Teatrul Național din Chișinău este produsul evenimentului de la 1918, al Unirii, și revenirii Basarabiei la Patria Mamă potrivit lui Petru Hadârcă, autorul volumului ”O cronică a Teatrului Național din Chișinau 1918-1930” prin care a încercat să demonstreze, cu documente de arhivă, adevărata identitate a teatrului național basarabean.

„Prin editarea acestei cărți am adus adevărul și am spus că teatrul național are o identitate. Explic de ce. Ideologia sovietică, comunistă de la noi, editând în anul 1986 o enciclopedie în două volume, ne vorbește despre edificiul teatrului național construit grație sovieticilor, lui Alexandrov și Smirnov. Ori asta, știam că este o minciună, dar nu se discuta decshis, în public.”

Teatrul Național din Chișinău a fost înființat de mari personalități ale teatrului românesc, o demonstrează documentele de arhivă.

„Apelul făcut după discuția în Sfatul Țării privind importanța înființării Teatrului Național la Chișinău a fost semnat de către Zamfir Arbore, Pan Halippa, Ion Inculeț. Am găsit că în 1921 pentru prima dată apare antetul Teatrului Național din Chișinău. În ziarul ”Rampa” sunt câteva articole publicate la 13 octombrie 1921 despre evenimentul produs în data de 6 octombrie când a avut loc deschiderea oficială a Teatrului Național din Chișinău.”

Interesat nu doar de istoria teatrului național dar de întreaga istorie a poporului român Petru Hadarcă a regizat mai multe spectacole închinate martirilor neamului românesc printre care ”Seceta Roșie” după volumul ”Cartea Foametei” scrisă de criticul de artă Larisa Turea.

„Anii 46-47 a fost o perioadă cutremurătoare când la inișiativa lui Stalin a fost înfometat poporul basarabean. Peste 300 de mii de persoane, potrivit documentelor, au murit de foame, alți peste 400 de mii au fost schilodiți de foame. Pe baza acelor relatări am realizat un spectacol la Teatrul Național din Iași ”Seceta Roșie” cu trupa teatrului din Iași și echipa de creație din Basarabia.”

Petru Hadârcă  este inițiatorul Reuniunii Teatrelor Naționale Românești, ajuns anul acesta la cea de-a patra ediție, proiect cultural de anvergură în care 12 teatre naționale din România și R.Moldova își prezintă spectacolele pe ambele maluri ale Prutului.

”Maluri de Prut-Basarabia Necunoscută” este un proiect cultural inițiat de jurnalista Ina Guțu, desfășurat de Radio România Chișinău și Biblioteca Județeană ”G.T. Kirileanu” la Piatra Neamț, din octombrie 2017. Presupune organizarea unor întâlniri și dezbateri pe teme privind istoria, realitățile sociale, politice și economice din stânga Prutului, menite să apropie spiritual locuitorii de pe cele două maluri ale Prutului.

Proiectul este sprijinit de Ministerul Culturii și Identității Naționale din România și omul de afaceri nemțean, Vasile Ouatu.