Limba română, neutralitatea și alegerile prezidențiale - Constituția R.Moldova, platformă pentru contradicții
-
29 Iulie 2018 11:11
La 24 de ani de la adoptarea Constituției Republicii Moldova, unele prevederi ale acesteia continuă să provoace și astăzi dezbateri în societate. În acest timp, legea supremă a cunoscut mai mule modificări, ultimele cele mai importante fiind cele din martie 2016, când s-a revenit la procedura de alegere directă a șefului statului, după o pauză de 20 de ani.
Printre cele mai discutate prevederi ale Constituției care divizează și în prezent societatea sunt cele care țin de denumirea limbii oficiale a țării și statutul de neutralitate permanentă a Republicii Moldova.
Constituția Republicii Moldova a fost votată la 29 iulie 1994 de majoritatea parlamentară agrariană și socialistă din legislativul de atunci. Unele articole din Constituție au provocat de-a lungul anilor proteste, comentarii diferite și crize politice. În primul rând este vorba de denumirea limbii de stat, care, potrivit legii, supreme este cea ”moldovenească”. Abia în decembrie 2013 Curtea Constituțională a decis că Declarația de Independență, în care este statuată limba română, prevalează asupra textului Constituției. Dar și în prezent denumirea limbii este subiect de dezbateri.
O altă problemă discutată în societate este statutul de neutralitate, care în opinia multor experți și politicieni nu asigură securitatea Republicii Moldova și, în primul rând nici nu este respectat, din cauza trupelor ruse staționate pe teritoriul țării.
Constituția a suferit cele mai multe modificări în anul 2000, atunci când Moldova din prezidențială a devenit republică parlamentară, în care șeful statului este ales cu votul a 3/5 din numărul de deputați. Această normă constituțională a provocat de atunci trei scrutine parlamentare anticipate și crize politice, iar din septembrie 2009 până în martie 2012 Republica Moldova nu a avut un președinte ales.
În martie 2016, Curtea Constituțională, interpretând o sesizare a unui grup de deputați a stabilit că mai multe dintre modificările constituționale operate în anul 2000 au fost adoptate cu încălcarea legii și a decis revenirea la alegerile prezidențiale directe care au avut loc în toamna aceluiași an.
Pe parcursul anilor au existat mai multe tentative de adoptare a unei noi Constituții. În anii 2009-2010 a funcționat și o comisie care a elaborat textul unei noi legi supreme, programele de guvernare din ultimii ani se referă la același subiect, dar clasa politică nu a ajuns la un numitor comun în acest sens.
