Meloni a declarat joi, la Consiliul European, că acordarea garanțiilor de securitate colectivă ale NATO Ucrainei fără aderare oficială ar fi mai eficientă decât alte opțiuni, inclusiv desfășurarea de forțe de menținere a păcii pentru a monitoriza încetarea focului, scrie Calea Europeană.

“Extinderea aceleiași acoperiri pe care țările NATO o au asupra Ucrainei ar fi cu siguranță mult mai eficientă, fiind în același timp ceva diferit de aderarea la NATO. Cred că aceasta ar fi o garanție de securitate stabilă, durabilă și eficientă, mai mult decât unele dintre propunerile pe care le văd”, a afirma ea.

Atunci când a fost întrebată despre diferența dintre propunere și acordarea statutului de membru cu drepturi depline al NATO Ucrainei, Giorgia Meloni a declarat că acest pas ar garanta că dispoziția privind apărarea reciprocă s-ar aplica “și în apărarea Ucrainei… chiar și pe teritoriul din afara NATO, indiferent de statutul de membru al Kievului”.

Principiul apărării colective consacrat în articolul 5 al NATO obligă țările membre să ia apărarea oricărui alt stat membru în cazul unui atac.

Poziția lui Meloni au venit după ce liderii europeni nu au ajuns joi la un acord în unanimitate cu privire la calea de urmat în susținerea Ucrainei și către un acord de pace cu Rusia agresoare.

Citiți și Unitate în 26 și eșec în 27 privind Ucraina: Într-un fel de “coaliție de voință”, liderii europeni, minus Orban, susțin garanții de securitate pentru Ucraina și cer un loc pentru Europa la masa tratativelor

Reuniți la Bruxelles pentru un pentru un summit anticipat a fi unul de cotitură pentru apărarea Uniunii Europene, securitatea europeană și cea a Ucrainei, 26 de lideri europeni – mai puțin premierul maghiar Viktor Orbán, care s-a opus – au semnat o declarație comună care subliniază necesitatea ca UE să sprijine Ucraina atât timp cât este necesar “având în vedere noul impuls dat negocierilor care ar trebui să conducă la o pace cuprinzătoare, justă și durabilă”.

Într-o misivă în cinci puncte, cele 26 de țări membre au declarat că nu pot exista negocieri privind Ucraina fără Ucraina; că nu pot exista negocieri care să afecteze securitatea europeană fără implicarea Europei; că un armistițiu trebuie să fie un precursor al unui acord pe termen lung; că Ucraina trebuie să aibă garanții de securitate; și că integritatea sa teritorială trebuie respectată.

“Securitatea Ucrainei, a Europei, transatlantică și globală sunt interconectate”, arată concluziile adoptate, care abordează etapizat problematica armistițiului, acordului de pace, garanțiilor de securitate și a păcii în sine.

Declarația pe care cel mai înalt diplomat al UE, Kaja Kallas, o anticipa ca un fel de “coaliție a celor dispuși”, a decis, de asemenea, să consolideze sprijinul financiar și militar pentru Ucraina și să înăsprească sancțiunile împotriva Rusiei.