A urmat studiile liceale la Iași, între anii 1929 și 1937, ca intern la Liceul "C. Negruzzi".

A urmat cursurile Academiei Regale de Muzică și Artă Dramatică de la București, pe care a absolvit-o în 1939. Aici a avut șansa de a lucra cu Lucia Sturdza Bulandra.

A debutat în teatru la vârsta de 20 de ani, în spectacolul ''Crimă și pedeapsă'', după Dostoievski.

În primii ani ai carierei de actor a jucat la Teatrul ''Regina Maria'' (1937-1938), la ''Uranus'' (1938-1939), la Teatrul din Sărindar, la Grădina ''C.A. Rosetti'', la Teatrul ''Tudor Mușatescu'', la Majestic, la Savoy, la Teatrul ''Comedia'', la Municipal. La sfârșitul anilor '40, a existat chiar și Compania ''Radu Beligan''. La Teatrul Național din București a venit pentru prima dată în 1945.

 Mai târziu, în 1961, a înființat Teatrul de Comedie, fiind directorul acestuia timp de opt ani (1961-1969). La 5 ianuarie 1961 a fost prezentat publicului primul spectacol al acestui teatru - ''Celebrul 702'' de Alexandru Mirodan, regia Moni Ghelerter, cu Radu Beligan în rolul principal. Pe această scenă, actorul a mai interpretat roluri în spectacolele ''Șeful sectorului suflete'' de Alexandru Mirodan (1963), ''Rinocerii'' de Eugene Ionesco (1964), ''Capul de rățoi'' de George Ciprian (1966), ''Opinia Publică'' de Aurel Baranga (1967), ''Ucigaș fără simbrie'' de Eugene Ionesco (1968).

Foto: (c) MIHAI ALEXE / AGERPRES FOTO

Din 1969 până în 1990, Radu Beligan a fost directorul Teatrului Național București.

De-a lungul carierei de aproape opt decenii, a realizat peste 80 de roluri în teatru și 30 în filme.

"A fost Rică Venturiano din 'O noapte furtunoasă', Agamiță Dandanache din 'O scrisoare pierdută', Catindatul din 'D'ale carnavalului' de I.L. Caragiale, unul dintre dramaturgii români preferați. Celebre rămân și rolurile Bérenger din 'Rinocerii' lui Eugene Ionesco, Cyrano de Bergerac din piesa cu același titlu a lui Edmond Rostand, Richard al III-lea al lui Shakespeare, Actorul din 'Azilul de noapte' de Maxim Gorki, 'Filipetto' din Bădăranii de Carlo Goldoni, Antonio Salieri din 'Amadeus' de Peter Schaffer sau Gulielmo din 'Numele trandafirului' de Umberto Eco", notează http://www.academiaromana.ro.

 A avut o activitate bogată și la radio și la televiziune. Primul său rol în film a fost Rică Venturiano din ''O noapte furtunoasă'', în regia lui Jean Georgescu (1943), iar ultimul în ''După-amiaza unui torționar'', în regia lui Lucian Pintilie (2001). Printre alte pelicule din distribuția cărora a făcut parte Radu Beligan pot fi amintite: "Lanțul slăbiciunilor" (1952), "Directorul nostru" (1960), "Castelanii" (1966), "Tată de duminică" (1975), "Aurel Vlaicu" (1977), "Horea" (1984), "Trahir" (1992), potrivit lucrării "1234 cineaști români" (Cristina Corciovescu și Bujor Rîpeanu, Ed. Științifică, 1996).

Este autorul volumelor de eseuri ''Pretexte și subtexte" (1968), ''Luni, Marți, Miercuri..." (1978), ''Note de insomniac" (2001, volum reeditat în 2008), dar și autor a nenumărate traduceri și adaptări din dramaturgia franceză, engleză și italiană.

 La fel de bogată a fost și activitatea sa didactică, profesională și academică: profesor la Institutul de Teatru și Film (1950-1965); membru al cartelului Internațional al Teatrului (1967); președinte activ (1971) și președinte de onoare pe viață (1979) al Institutului Internațional de Teatru; co-președinte, cu Yehudi Menuhin, al Festivalurilor Internaționale de Teatru și Muzică organizate de UNESCO (1971-1978); membru în Consiliul Superior al Teatrului Națiunilor, sub președinția lui Pierre Moinet; membru al Academiei ''Le Muse'' din Florența, societar de onoare al Teatrului Național ''I.L.Caragiale'' (2001), membru al Uniunii Scriitorilor din România (2008).

În 2004, Radu Beligan a devenit membru de onoare al Academiei Române.

Cartea sa de vizită este impresionantă la capitolul premii și distincții: Artist Emerit (1953), Artist al Poporului (1962), Ordinul Meritul Cultural clasa I (1967), Premiul Academiei "Le Muse" din Florența (1980), Premiul Galei UNITER - Trofeul Dionysos (1995-1996), Premiul Academiei Române (1999), Premiul "14 Juillet" al Ministerului de Externe al Franței (1998), Trofeul ''Eugene Ionesco'' (1999), Premiul Revistei ''Flacăra" (2000), Marele Premiu acordat de Guvernul României, în cadrul Premiilor Naționale de Teatru (2002), Ordinul Drapelul Iugoslav cu steaua de aur și colan (2003), Premiul de Excelență al Festivalului Teatrului de Comedie (2006), Premiul de excelență al Galei UNITER (2007-2008).

A fost Doctor Honoris Causa al Academiei de Arte "George Enescu" din Iași (1994) și al Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică ''I.L. Caragiale" (2003).

La 5 aprilie 2002, Radu Beligan a fost numit în grad de Ofițer al Ordinului Național al Legiunii de Onoare franceze, fiind primul actor român căruia i s-a acordat această prestigioasă distincție.

Pentru meritele profesionale și artistice, Președinția României i-a acordat Ordinul Național "Serviciul Credincios" în grad de Mare Ofițer (2004) și Ordinul Național "Steaua României" în grad de Mare Cruce (2008).

Actorul Radu Beligan a primit în 2011 o stea pe Aleea Celebrităților. Tot atunci, maestrul a primit titlul de cel mai longeviv actor încă în activitate pe scena unui teatru, din partea Guinness World Records.

Radu Beligan a murit la 20 iulie 2016, la vârsta de 97 de ani.

În ziua de 14 decembrie 2018, Academia Română, prin Secția de arte, arhitectură și audio-vizual, organizează sesiunea omagială "Radu Beligan - un centenar de la naștere". În aceeași zi, este programat evenimentul "Centenar Radu Beligan" organizat de Teatrul Național București, în parteneriat cu Primăria Capitalei și Centrul Cultural ArCub. La rândul său, Banca Națională a României lansează în circuitul numismatic, începând cu 14 decembrie 2018, o monedă din argint cu tema 100 de ani de la nașterea lui Radu Beligan. Reversul monedei prezintă portretul actorului Radu Beligan și inscripțiile în arc de cerc "RADU BELIGAN" și "100 DE ANI DE LA NAȘTERE".

Sursa: AGERPRES