Logo
Prima pagină

România

Maluri de Prut | Bălțiul, primul județ din Basarabia care a votat unirea cu România, acum 100 de ani

02 Martie 13:59

La 3 martie se împlinesc 100 de ani de la momentul în care Zemstva (Consiliul judeţean) din Bălţi a decis în unanimitate votarea unei scrisori către Sfatul Țării, în numele reprezentanților din tot ținutul, în care își manifestă dorința de revenire la patria mama.


Maluri de Prut | Bălțiul, primul județ din Basarabia care a votat unirea cu România, acum 100 de ani

Maluri de Prut | Bălțiul, primul județ din Basarabia care a votat unirea cu România, acum 100 de ani


”Ştiind prea bine că acum o sută şi şase ani am fost furaţi cu de-a sila de la sânul dulce al mamei noastre scumpe cu care am făcut un trup şi un suflet; Ştiind prea bine că în vremurile acestea grele, când după ce ne va izbăvi Dumnezeu de tirania rusească, care ne-a apăsat, batjocorit şi întunecat atât amar de vreme, era să ne prăpădim în focul anarhiei bolşevice, iar România ne-a dat ajutor frăţesc în zile de grea primejdie, curăţindu-ne ţara de duşmani, dându-ne scutul, liniştea şi rânduiala pierdută; HOTĂRÂM în numele ţinutului nostru Bălţi să ne unim din nou cu scumpa noastră ţară-mamă: România, voind să împărţim cu ea frăţeşte tot norocul şi nevoile noastre viitoare ca şi în vremurile Moldovei lui Ştefan cel Mare.” se arată în moțiunea  semnată, în unanimitate, de membrii Zemstvei de la Bălți.

Cine citește atent acest act emis de Zemstva din Bălți înțelege exact motivele pentru care s-a făcut Unirea și condițiile care existau în acel moment în Basarabia”, susține profesorul Mihai Bărbulescu, doctor în areheologie și autorul volumului monografic Bălți 1918-1944.

”În județul Bălți a fost mai întâi o cerere a țăranilor adresată Zemstvei, care a discutat-o, a aprobat-o, și în 3 martie a făcut acea scrisoare adresată Sfatului Țării în care se cereau Unirea cu România. Este primul organism care vorbește și cere unirea, cu trei săptămâni înainte ca aceasta să fie votată de Sfatul Țării” menționează Mihai Bărbulescu.

Balțiul, unde și-a desfășurat activitatea mai mult de un deceniu părintele mișcării de eliberare națională a Basarabiei, Ion Pelivan, era un puternic centru național, potrivit istoricului Ion Negrei.

”În județul Bălți, proprietarii țăranii avea un cult pentru cultura românească. În condițiile războiului civil care venea peste Basarabiei din partea Rusiei Bolșevice, la începutul lunii martie Zemstva din Bălți votează o primă declarație de unire cu România. Declarația a fost semnată de țărani, intelectuali, medici și profesori și chiar de primarul orașului Bălți. În declarație se menționa comunitatea de limbă, de istorie, de cultură, a populației din județ și din întreaga Basarabie”.

Unirea plutea în aer peste întreaga Basarabie așa încât după declarația de unire de la Bălți a urmat votarea unui document asemănător, la 13 martie 1918, de către Zemstva de la Soroca. Întreaga populație își dorea, și situația dicta necesitatea luării unei asemenea decizii de către Sfatul Țării, potrivit istoricului Ion Negrei. Astfel încât, luând act de dorința majorității populației și ajutați de condițiile internaționale favorabile, la 27 martie Sfatul Țării votează Unirea Basarabiei cu România.

 

Scrisoarea aprobată de Zemstva de la Bălți la 3 martie 1918

În ziua de 3 martie, ceasurile de dimineaţă, 20 reprezentanţi ţărani din Zemstva ţinutală (consiliu judeţean) a ţinutului Bălţi a prezentat la birou în numele reprezentanţilor din tot ţinutul următoarea “moţiune” sau dorinţă scrisă, preluată de basarabia91.net:

„Noi, mai jos iscăliţii ai Zemstvei ţinutului Bălţi, cu cinste vă rugăm să aveţi bunătatea ca, înainte de a intra în rânduiala zilei hotărâte pentru adunarea de astăzi a zemstvei, să puneţi la glăsuire dorinţa noastră arătată mai la vale, de a ne uni cu ţara noastră mama România.
Ştiind prea bine că acum o sută şi şase ani am fost furaţi cu de-a sila de la sânul dulce al mamei noastre scumpe cu care am făcut un trup şi un suflet;

Ştiind prea bine că în vremurile acestea grele, când după ce ne va izbăvi Dumnezeu de tirania rusească, care ne-a apăsat, batjocorit şi întunecat atât amar de vreme, era să ne prăpădim în focul anarhiei bolşevice, iar România ne-a dat ajutor frăţesc în zile de grea primejdie, curăţindu-ne ţara de duşmani, dându-ne scutul, liniştea şi rânduiala pierdută;
Ştiind prea bine că singuri sîntem şi prea puţini şi prea neputincioşi, pentru a ne putea ocârmui şi apăra singuri, fără a cădea din nou sub alt jug străin, care să ne facă iarăşi robi;
HOTĂRÂM în numele ţinutului nostru Bălţi să ne unim din nou cu scumpa noastră ţară-mamă: România, voind să împărţim cu ea frăţeşte tot norocul şi nevoile noastre viitoare ca şi în vremurile Moldovei lui Ştefan cel Mare.
Această hotărâre nestrămutată şi sfântă a noastră rugăm să fie trimisă fără întârziere Sfatului Ţării din Chişinău, pentru ca acesta, ascultând glasul nostru, să hotărască în grabă în numele întregii ţări: sfânta, mântuitoarea, mult dorita şi veşnica noastră Unire cu ţara noastră mamă România, în care ne punem nădejdea, căci ca bună mamă ne va garanta frăţie deplină şi drepturile căpătate de norod prin revoluţia din 1917.

Bălţi, în 3 Faur 1918.Urmează semnăturile...”

Preşedintele adunării Zemstvei, Costache Leancă, punând la vot, dorinţa celor douăzeci de reprezentanţi a fost aprobată în unanimitate.

Şi adunarea s-a transformat într-o sărbătoare improvizată. Deputaţii au strigat urale, „Trăiască Unirea şi România Mare”. Au cântat „Pe-al nostru steag e scris Unire”.

Autor: Ina Guțu

Cuvinte cheie

Articole cu teme similare: