Logo
Prima pagină

Cultură

Maluri de Prut | Ana Bantoș, despre supraviețuirea literaturii române în stânga Prutului în perioada sovietică

01 Mai 14:00

„Supraviețuirea literaturii române în stânga Prutului în perioada sovietică“ a fost tema unei noi întâlniri în cadrul proiectului cultural ”Maluri de Prut-Basarabia necunoscută” derulat de Radio Chișinău și Biblioteca Județeană ”G.T.Kirileanu” Neamț. Invitații celei de a 9-a ediție au fost Ana Bantoș, critic și istoric literar, conferențiar universitar, doctor habilitat în filologie, și Alexandru Bantoș, publicist editor, redactor-șef al revistei de știință și cultură „Limba Română“, director al Casei Limbii Române „Nichita Stănescu“ din Chișinău.


Maluri de Prut | Ana Bantoș, despre supraviețuirea literaturii române în stânga Prutului în perioada sovietică

Maluri de Prut | Ana Bantoș, despre supraviețuirea literaturii române în stânga Prutului în perioada sovietică


Evoluția literaturii în Basarabia trebuie analizată în corelație cu evenimentele istorice care au marcat decisiv acest spațiu românesc. În primii ani sovietici, teritoriul din stânga Prutului suferit un amplu proces de deznaționalizare. I-a fost impusă o limbă inventată, „limba moldovenească“, și un nou sistem grafic, alfabetul chirilic. Basarabenilor li s-a interzis accesul la literatura tipărită în dreapta Prutului și relațiile cu oamenii de cultură din România, iar din cărți au fost scoase cuvintele „România“, „român“, „românește“ potrivit istoricului literar, Ana Bantoș.

„Un lucru foarte straniu - să lucrezi în cercetare, să analizezi, de exemplu probleme de istorie literară, de istorie a presei românești, să vorbești despre prima publicație românească a lui Gheorghe Asachi, ”Albina Românească” și în manual și lucrările cu caracter istorico-literar  să fie scris doar Albina urmat de trei puncte de suspensie. ”Român”, ”românesc” erau cuvinte trecute la index.

Astăzi, pare incredibil, dar așa a fost situația. Pentru a înțelege ce se întâmplă astăzi și ce ar putea să se întâmple în viitor trebuie să cunoaștem aceste, nuanțe, aceste detalii,  momente prin care au trecut românii basarabeni”, spune Ana Bantoș

În perioadă sovietică, oamenii de cultură din stânga Prutului se alimentau la valorile naționale românești și universale în marile orașe din Uniunea Sovietică. 

Literatura română din Basarabia postbelică a fost marcată de amprentele ideologice ale timpului, în mod special în primele două decenii, după care a urmat o perioadă de luptă cu inerția.

Ieșirea de sub cupola ideologicului s- a intensificat,  treptat producându-se schimbarea de macaz: profund marcată de influențele folclorice, fenomen explicabil pentru o literatură izolată de albia ei firească, a contextului cultural  general românesc, literatura din Basarabia va trece la arderea etapelor experiențelor estetice care s-au produs pe plan universal, și la deschiderea tot mai amplă spre valorile literare naționale și europene.

„Când o parte din popor este este izolat de albia firească a culturii din care face parte, este nevoit să se apere și-și scoate din adâncurile ființei sale arma cea mai de preț.Pentru basarabeni aceasta era folclorul. Inițial, generația scriitorilor șaizeciști s-au avântat spre modernizarea poeziei, inclusiv Grigore Vieru, Liviu Damian, Ion Vatamanu care traducea și din poezia americană, Victor Teleucă, un alt scriitor interesant, dar la un moment dat s-au oprit.

Ion Vatamanu, în publicistica sa, scrie: noi scriitorii, cu toții ne-am avântat, ne-am rupt, ne-am pornit zborul,  ne-am îndepărtat de țărână, de frunză până când am înțeles că aceasta înseamnă că ne rupem de popor. Ne-am întors mai apoi conștient în așa fel încât să fim înțeleși de popor. Este vorba nu doar de accesibilitatea literaturii, este vorba aici de conștiința națională pe care scriitorii o promovau, cu mijloacele cu care era posibil atunci”, susține în continuare Ana Bantoș. 

Reamintim că „Maluri de Prut – Basarabia necunoscută” este un proiect cultural desfășurat de Radio România Chișinău  și Biblioteca Județeană „G.T. Kirileanu” Neamț la Piatra Neamț. Susținător al proiectului este omul de afaceri nemțean Vasile Ouatu, cetățean de onoare al municipiului Orhei, cunoscut ca un apărător al cauzei basarabene și apropierii celor două maluri de Prut.

 

Cuvinte cheie

Articole cu teme similare: